Victimele lui Eunice
Haha, titlul ăsta sună ca un mit Grecesc. Dar nu e. Este o poveste despre cum șopronul de plastic din curtea noastră a fost desfăcut de vânt. Și despre cum am avut o zi plină cu ore online (după cum vedeți, încă sunt în pantalonii de pijama).
De obicei îmi iau cafea de pe lângă facultate, dar azi am decis să-mi pun de acasă (mulțumesc J!!!!). În momentul în care mi s-a umplut termosul, facultatea a decis să mă informeze că e închis azi campusul. E în regula. Cred că bus-ul s-ar fi transformat în avion.
Să mă uit cum vântul suflă lucruri în stânga și-n dreapta din confortul casei a fost suficient de înfricoșător. Dacă - sau mai bine zis Când - o să scriu ceva despre apocalipsă, o să mă gândesc la ziua asta.
P.S. Ore online. Am uitat ce obositoare sunt. Abia aștept să mă întorc în campus săptămâna viitoare.
Σχόλια