Trei zile grozave pe fugă

Arts in the Streets au fost trei zile grozave în care am fost tot pe fugă. Niciodată nu-i ușor să organizezi evenimente. O după-amiază e okay. O zi, te descurci. Dar la trei zile este imposibil fără o echipă bine pregătită care să preia din sarcini.

Prima generație de voluntari DEIS UK au fost tot ce trebuie pentru un proiect perfect! Trebuie să zis - a fost o plăcere să lucrez cu acest grup de la bun început. Conexiunea a fost instantanee și naturală. Toată lumea și-a oferit superputerile și experiențele, fiind între timp și deschiși să învețe unii de la alții și să creeze un spațiu sigur pentru a crește. Mi-a plăcut să observ cum s-a deschis lumea și cum am ajuns toți să fim confortabili să fim noi înșine până la festival. Apropos, asta e atât de important! pentru că atunci când ești obosit e tare greu să te ascunzi în spatele unor măști.

Participanții au avut niște feedback fantastic pentru noi. Creștem în fiecare an și deja abia aștept următorul. Ar trebui să mă apuc de următoarea cerere de finanțare.

Mă uit la experiența asta și nu-mi vine să cred că acum 7 ani cântam la un eveniment organizat de DEIS. Aseară voiam să fac o glumă cu „trei voluntari au intrat într-un bar” și am realizat că acum sunt co-fondatorul și directorul DEIS UK.

Cum e posibil?

Știu, de fapt. E pentru că mi s-a oferit încredere și sprijin în perioada în care aveam cea mai mare nevoie. Am avut contextul în care să-mi explorez competențele și pasiunile fără presiunea evaluărilor, examenelor, sau a unui job.

Când eram În Moment, în timpul ultimei trupe, am realizat că noi nu suntem doar niște oameni care organizează un eveniment. Suntem o comunitate. Eu, Jeanine, Tom. Voluntari. Artiști. Artfix. Oameni care vin la aproape toate evenimentele noastre. Lucrătorii de tineret și voluntarii de la DEIS România. Prietenii și familiile noastre. Într-un oraș ca și Londra e atât de ușor să te simți izolat… singur… Poate să fie greu să îți găsești locul. Ceea ce facem noi aduce valoare în atât de multe feluri. Zic asta pe baza unor conversații pe care le-am avut de când am început organizația asta.

Noi o ținem tot așa. Keep on going. Fiecare an e special. Provocări noi, anxietate, și responsabilități. Noi bucurii, de asemenea. Anul acesta a fost mai bun decât anul trecut. Vom citi feedback-ul de pe formulare, vom vorbi cu voluntarii, și vom vedea cum putem să îmbunătățim data viitoare. Avem de crescut și ca organizație - să găsim un spațiu, să aplicăm pentru finanțări, să ținem legătura cu cât mai mulți tineri putem și să încurajăm și alții să ni se alăture.

Am fost atât de stresată înainte de acest eveniment. Abia așteptam să fie gata. Când i-am zis lui Tom, răspunsul lui a fost „Lasă că o să-ți fie dor pentru o lună”. A trecut o zi și deja mi-e dor. Ca norocul, am învățat să mă bucur de spectacol atunci când începe, oricât de îngrijorată aș fi fost înainte.

Lucrul cu tinerii nu-i muncă ușoară, dar nu aș vrea să fac altceva.