Tinerii din orașul „de unde se agață harta”
Am aproape 17 ani și trăiesc de când mă știu în orașul „de unde se agață harta” și oricine poate zice încă de la prima vedere și fără nici un dubiu că Baia Mare este un oraș mic. Totuși, dacă arunci o privire mai atent, în inima orașului, și dai o tură prin locurile preferate ale tinerilor îți poți da seama că orașul e plin de viață, există energie și implicit mișcare.
Voluntariez de aproape un an la Asociația DEIS, un ONG local de tineret. Anul trecut, din perspectiva din care vedeam orașul aș fi zis că trăiesc într-un oraș plictisitor. În ciuda faptului că ador orașele mici care au ceva de spus, mi se părea că sincer, în afară de istorie, nu are nimic de zis orașul. De când fac voluntariat mi s-a schimbat total percepția. Baia Mare poate să își facă o poveste demnă de spus. Avem potențial. Energia aia de prin diferite colțuri ale orașului poate face ceva fain, iar energia aia vine de la tineri în mod special.
Discutând cu prieteni și colegi mi-am dat seama că mulți nu știu și nu înțeleg rostul ONG-urilor de tineret și/sau ideea că prin ele ar putea face Ceva chiar și din mica Baia Mare. Mulți tineri au idei bune, dar majoritatea ideilor rămân acolo unde au apărut pentru că multora nu li se pare că ar putea fi înfăptuite. „În câțiva ani ai putea să-i aduci și pe Metallica în Baia Mare” zicea cineva într-o zi la DEIS. Cu sprijinul necesar, orice idee poate fi pusă în practică și chiar dacă nu obții rezultatul perfect de la început, măcar ai încercat și mai mult, primești un feedback de la un specialist și așa înveți ceva din greșeala ta. Sprijinul ideilor tinerilor este doar un mic plus pe care-l aduc ONG-urile în viețile noastre, ale tinerilor.
Să-mi spun povestea de voluntar și cum am ajuns eu la Asociația DEIS ar fi o paranteză prea mare. O să mă limitez la a zice strict ce am avut de câștigat (că de pierdut nu simt că aș fi pierdut ceva). În primul rând, încredere în mine. Printre hobby-urile mele se numără cântatul, dar înainte să am oportunitatea să cânt de față cu alți oameni, normal, aveam ceva emoții când trebuia să ies din cameră cu chitara. Asta se poate generaliza într-un singur cuvânt care este cel mai important „produs” al ONG-urilor de tineret: CONTEXTE. Tot așa am ajuns să-mi regăsesc și înclinația spre scris (și citit) și să-mi dau seama că pot face ceva cu ea. Mai mult, la Centrul de Tineret din Baia Mare, am descoperit un loc în care mă pot relaxa, pot fi eu cu adevărat pentru că am ajuns să mă cunosc cu adevărat și nu mă simt judecată, ci din contră încurajată și susținută.
În Baia Mare (ca peste tot de altfel) sunt mulți tineri care nu au nici cea mai vagă idee ce vor și ce pot să facă cu viața lor și nu știu nici că poate chiar în bloc cu ei sau la câteva străzi distanță pot găsi un Lucrător de tineret. Din câte am înțeles, avem relativ mulți în comparație cu alte orașe din țară, însă nu prea sunt băgați în seamă. După părerea mea, în orașele mici se instalează ușor comoditatea și odată cu ea mulți oameni devin conservatori, se obișnuiesc cu anumite locuri și activități și astfel fug din calea noutăților. Totuși, țin să cred că odată ce orașul nostru va scoate la suprafață energia adunată prin ONG-uri, se va crea un efect în lanț și așa mai mulți tineri vor avea curajul, motivația și oportunitatea să iasă din rutină și să descopere ceva nou care să îi ajute mai întâi pe ei. Odată ce începem să facem „reclamă” o să fie tot mai mulți interesați de ONG-uri și de voluntariat și ajutând orașul să-și valorifice potențialul se vor ajuta pe ei, vor ajunge să se cunoască mai bine și să se dezvolte mai fain.
Încă ceva de care mulți tineri de liceu par să uite deși vor să plece în străinătate la facultate: voluntariatul e important. Pentru mine și acesta a fost un motiv pentru care m-am apucat de voluntariat, iar acum pe lângă că nu-mi pare rău pentru că am ajuns să-mi descopăr sau redescopăr niște calități și în plus tot timpul învăț chestii noi care de asemenea o să-mi folosească în viitor, mă motivează și să mă implic cât de mult pot în activitățile și proiectele pentru Capitala Tineretului. Cât de fain ar arăta si ce impact ar avea asupra celui care citește o scrisoare de intenție, de exemplu, să fie scris că ai făcut voluntariat la un ONG care s-a implicat în obținerea titlului de Capitală a Tineretului din România 2018-2019, tocmai în Capitala Tineretului din România pe perioada 2018-2019.
Mai mult, odată ce am deveni capitală, mai mulți tineri ar ajunge să cunoască lucrătorii de tineret și să facă voluntariat, iar acesta e un plus și pentru ei ca tineri și pentru noi ca tineri voluntari și pentru ONG-uri.
Sincer, mi se pare că Baia Mare poate fi asemănată oarecum cu majoritatea tinerilor din țară. În România societatea pune prea puțin preț pe cuvântul tinerilor, îi ignoră pentru că „nu știu nimic”. Se generalizează trăsăturile unei părți a tineretului care a ajuns așa tot din lipsa de interes pe care o are societatea pentru ei, și cu cât sunt ignorați mai mult, cu atât tac mai mulți, cu atât se inhibă mai mulți și cu atât mai mulți își înrădăcinează mai tare ideea că nu știu nimic până ajung să știe chiar nimic. Baia Mare este văzut ca un orășel de la marginea țării, de unde se agață harta și care nu poate face nimic important și nu poate însemna nimic pentru România. Să fim noi Capitala Tineretului din România ar fi o contradicție de care este nevoie pentru a face un pas înainte și pentru a fi mai aproape de trezirea României la realitate. Ăia care nu știu nimic, de acolo de unde se agață harta au primit un titlu important. Ăia pot face ceva. De fapt „ăia” deja fac ceva, dar toți stau ascunși în sediul ONG-ului lor și fac lucruri mărunte în interior pentru că nu au avut ocazia să iasă la suprafață. Tot „ăia” mai au idei, dar le lasă să moară care pe unde pentru că nu știu ce să facă cu ele, doar ei nu știu nimic și locuiesc de unde se agață harta.
Am fost destul timp ținuți în lanțuri din cauza felului în care ne vede societatea. Avem ceva de spus. Putem face ceva și putem schimba ceva. Putem distruge o prejudecată. Suntem tineri care „nu știu nimic” și locuim în Baia Mare, „de unde se agață harta” și tot noi putem demonstra că nu e așa cum crede societatea.
Suntem tineri, adolescenţi, mai corect. Cu toţii avem probleme şi dramele noastre şi cu toţii avem nevoie să ştim că nu suntem singuri. Ba mai mult, pentru noi, tinerii din Baia Mare, se iveşte ocazia să ieşim în evidenţă.
(poză de la evenimentul organizat de către Asociația DEIS împreună cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Maramureș cu ocazia Zilei Internaționale Împotriva Consumului și Traficului Ilicit de Droguri #NuAmTimpDeDroguri)
.
Comments