#stauacasa #boicot

#stauacasa #boicot

Azi ar fi prima ocazie să merg la vot, dar nu o s-o fac pentru că nu simt că acest referendum e un exercițiu democratic, ci o dovadă a unor mentalități expirate.

Democrația, spune definiția, este o formă de organizare și de conducere politică a unei societăți în care poporul își exercită puterea direct sau indirect. Totuși chiar de aici apare prima contradicție cu referendumul nostru. Familia nu e ceva politic. Familia e ceva ce ține de moralitate și de valorile și educația fiecăruia dintre noi.

Politica nu ar trebui să definească FAMILIA. Familie e oricine îți poate oferi confort și stabilitate. Dacă acea familie e formată din două femei, doi bărbați, un bărbat, o femeie sau un bărbat și femeie nu ar trebui să fie problema nimănui. Tot aud despre copii din familii non-tradiționale că vor avea traume și că se ia și vai de țara noastră că n-om avea urmași. Oameni buni, nu are nicio legătură… un copil dintr-o familie super tradițională ar putea fi cel puțin la fel de traumatizat ca și unul dintr-o familie da gay. Si să nu uităm că în ziua de azi există destule familii heterosexuale care nu fac copii pentru că se concentrează pe carieră, de exemplu.

Apoi, unul din argumentele familiei tradiționale este că homosexualii se vor manifesta în fața copiilor lor. Cum adică se vor manifesta și de ce ar fi asta diferit față de cupluri heterosexuale manifestându-se? Dacă e vorba de a face sex de față cu copii e la fel de grav în ambele situații. Dacă e vorba de a-și arăta afecțiunea pur și simplu nu văd care ar fi problema. În multe familii tradiționale afecțiunea între părinți nu există. Părinți care se ceartă, violență domestică, divorțuri. Toate astea îi traumatizează pe copii, nu părinți care se iubesc și se înțeleg, oricare ar fi orientarea lor sexuală.

Provin dintr-o familie care poate fi considerată tradițională. Dar nu o s-o numesc astfel pentru că familia mea e una echilibrată și cu o mentalitate deschisă. Am părinți care mă sprijină și care mă iubesc. Am părinți care se iubesc, care au o relație minunată și pe care, cel mai important, nu i-am văzut niciodată certându-se, ci doar discutând. Mi-am văzut părinții sărutându-se și îmbrățișându-se. Am avut mereu un mediu perfect în care să mă dezvolt, să descopăr și să îmi creez un set de valori personale obiective.

Printre valorile reale ale societății eu consider că ar trebui să fie echilibru, deschidere, obiectivitate și dacă e cazul ele ar trebui să fie promovate de biserică, nu familia „tradițională”. Și-apoi politica… ar trebui fie să susțină centrele de plasament, fie să lase orice persoană sau persoane care să poată oferi copilului tot ce are nevoie să îl adopte și să îi ofere tot ce are nevoie. Credeți că un copil preferă să stea acolo sau într-o familie adevărată, oricum ar fi ea?

Azi stau acasă. Mâine stau acasă. Nu merg să fac o schimbare fără sens. Vedeți ce scrie pe cană? Zero fox given!