top of page
  • Poza scriitoruluiBea Konyves

Sounds like summer

Ce am învățat din experiența Sounds like summer? Multe și de toate felurile, deci să-ncepem cu începutul.

1. Nu-i ușor să faci muncă de PR. Să cauți oameni cheie cărora să le propui să se înscrie, să trimiți mail-uri, să dai informații, să răspunzi la tot felul de întrebări a căror sursă e cel puțin necunoscută și, nu în ultimul rănd, să postezi, să dai share-uri pe toate grupurile și paginile. E stresant, e obositor, e multă presiune să nu zici ceva greșit și apoi să trebuiască să revii cu schimbări, să cauți scuze și să te gadești oare cum să-i zici omului ceva fără să strici imaginea organizației pe care o reprezinți.

Cu toate astea, ÎMI PLACE. În spatele acestor părți negative, sunt totuși o grămadă de chestii faine. De exemplu descoperi moduri de a comunica eficient și ce prinde și ce convinge. Înveți, până la urmă, despre oameni și cum să le atragi atenția înspre ceea ce ai tu de comunicat.

2. Organizarea unui eveniment nu-i treabă ușoară. Sunt multe de făcut, multe responsabilități de împărțit și de asumat. Sinceră să fiu, aveam mai multe emoții să nu plouă și să iasă totul ca lumea, decât că o să cânt eu. Și nici n-am fost nu știu cât de implicată pe partea de organizare.

Îmi dau seama că pornesc la drum cu un super bagaj de cunoștițe pe partea asta, iar de-aici apar alte învățături și câteva noi concluzii și idei.

2.1. Îmi doresc să ajung scriitoare. Un scriitor trebuie să își lanseze cartea și, implicit, să organizeze unele evenimente pentru asta. Deja am învățat cum să pun în mișcare oameni, cum trebuie să arate și să se simtă un eveniment reușit și cum să evaluez rezultatele la final de eveniment.

2.2. Îmi propun să duc cu mine DEIS-ul când plec din țară și să fiu, pe lângă scriitoare, și lucrător de tineret. Să faci parte dintr-un ONG înseamnă atât să ai inițiative cât și să organizezi chiar tu evenimente. Din start, voi ști măcar o parte din responsabilitățile care trebuie împărțite și poate chiar și ce fel de persoane se pot ocupa de ele cel mai bine. Observ și învăț ce să fac și ce să nu fac. Meseria se fură nu se-nvață, nu?

Tind să spun că evenimentul de ieri a fost cel mai reușit din câte am prins eu de când sunt în Asociatia DEIS. Să vezi atăția oameni în fața Centrului de Tineret simțindu-se bine nu poate decât să-ți dea un sentiment de reușită.

3. Simt că evenimentul a amplificat dorința mea de a deveni lucrător de tineret. Stăteam în hamac după o zi întreagă de alergat din stânga în dreapta în plin soare și mă uitam în jur. Erau tineri care se distrau cum știau ei mai bine, tineri care se dădeau cu skate-ul, tineri care socializau sau tineri care se relaxau în hamace. Fiecare avea în spate câte o poveste, ceva ce îi făcea altfel decât persoana de lângă ei. Erau tineri a căror poveste aș fi fost curioasă să o ascult și să o înțeleg. Cu siguranță erau și tineri cu background-uri cu impact negativ asupra prezentului lor.

Mi-am dat sama că i-aș admira pe toți cei care ar împărtăși câte ceva cu mine, în primul rând pentru că s-au deschis. Și, mai mult, din perspectiva scriitorului, m-ar fi ajutat să înțeleg reacțiile unor tineri în anumite situații și cum diferă în funcție de personalitatea fiecăruia și astfel m-ar fi ajutat să creez personaje cât mai reale și în care să te poți regăsi cât mai ușor.

Îmi doresc să ajung și eu lucrătorul de tineret din spatele unui astfel de eveniment.

4. Toți cei care trecem prin mâna Dianei Sabo suntem super câștigați.

Tot în momentul de reflecție din hamac mă uitatam retrospectiv la toată ziua și m-am oprit puțin la noi, la echipa de voluntari. Am colaborat așa de fain la evenimentul ăsta. Toate au mers ca unse per total, zic eu. Fiecare am avut responsabilitățile noastre și fiecare ne-am ținut de ce ne-am asumat.

Am în jur oameni atâta de faini. Gașca asta mi-a ridicat mult standardele pentru oamenii pe care mi-i aleg. Văzând că există asemenea oameni, o să caut mereu persoane cel puțin la fel de valoroase și de la care să pot învăța cel puțin la fel de multe lucruri.

În final aș zice doar DA... DA, mi-e clar ce-mi doresc să fac în viitor. DA, mă simt pregătită să am responsabilități în domeniile care mă pasionează, mă dezvoltă și mă relaxează. DA, sunt mândră de ceea ce fac: scriu și voluntariez.


5 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Comments


bottom of page