Reading Week #ziua4

Azi am început să mă gândesc la eseul meu pentru Case Studies in Short Fiction (Studii de caz în proza scurtă). Trebuie predat la finalul lui noiembrie, dar cumva am anticipat că îmi va lua o grămadă de timp, așa că am ales să mă apuc de el încă din reading week.

Și vai câtă dreptate am avut! Aveam o listă de subiecte și am ales În ce mod pot fi oricare două texte ca fiind feministe? și, bineînțeles, cine sunt eu să răspund pur și simplu la întrebare, mai ales că ni s-a zis că putem interpreta subiectele cum vrem. Ce vreau eu să fac în acest eseu este să subliniez felul în care două texte - The Yellow Wallpaper (Tapetul Galben) de Charlotte Perkins Gilman și The Tiredness of Rosabel (Oboseala lui Rosabel) de Katherine Mansfield - pot fi considerate feministe doar pentru că implică super multă misandrie (comportament anti-bărbați). După ore întregi de căutări și o grămadă de nervi pe criticii care văd feminismul numai ca femei independente care n-au nevoie de bărbați, am găsit în sfârșit niște critici care îmi împărtășesc ideile despre modul în care funcționa feminismul timpuriu (și, din păcate, încă funcționeză).

O să fie greu să scriu despre ceva ce nu se prea discută?

DA.

Mă deranjează?

NU.