Public(uri) Țintă

Am devorat Mașina Timpului. Am adorat fiecare pagină și cel mai probabil aș citi-o încă o dată doar să observ toate detaliile pe care probabil le-am pierdut. Finalul? Cu adevărat neașteptat și foarte bine scris.

Ei bine, dacă finalul a fost original, trebuie să spun să multe elemente mi-au părut clișee. Pentru cititorul modern care a văzut nenumărate seriale și filme despre călătoria în timp, nu-i nimic nou în acest roman. Totuși, eu, cetățean al anului 2020, nu sunt publicul țintă al lui H.G. Wells. Să luăm și O Casă de Păpuși a lui Ibsen ca alt exemplu (piesa de teatru pe care am discutat-o azi la facultate) - o femeie realizează că e important să aibă grijă de sine, decide să-și părăsească familia și să meargă să se găsească. E ceva atât de simplu de înțeles pentru noi, dar publicul original era absolut șocat și derutat de toate astea.

Sunt fascinată de diferențele dintre publicul modern și cel contemporan. Musai să fac niște research pe tema asta.