Lucrând afară (pe geam)

Statul în casă toată ziua atât de multe zile la rând nu devine mai ușor. Oamenii sunt asemănători cu plantele - avem nevoie de soare, aer curat și apă ca să supraviețuim. Și afară era așa însorit și cald… Eram extrem de aproape să cad pradă tentației de a ieși afară.

Nu am ieșit afară. Nu îmi asum riscul de a mă îmbolnăvi sau de a infecta pe altcineva. Așadar am improvizat. Mi-am deschis larg fereastra, mi-am pus scaunul în fața ferestrei și am lăsat soarele să bată pe mine. Mi-am luat laptop-ul și mi l-am pus în poală (de aia se numește lap-top, nu? - lap = poale; top = deasupra) și am scris pe eseul meu despre Poe și Kafka.

Tuturor celor care insistă să iasă afară, vreau doar să vă spun că m-am bucurat de ziua asta însorită la maxim de la fereastra mea. FEREASTRA MEA. Am avut experiența completă - soarele, aerul curat, ciripitul păsărilor, tot. Dacă există voință, există o cale. Vă rog găsiți voința și calea și #StatiAcasa.