Jurnalul lui Mary, Exil, Ziua 7

Este o nouă zi în Exil. A trecut o vreme de când Asistenta mea m-a lăsat cu acești oameni pentru o perioadă de timp. Unul dintre cele mai crude lucruri în a fi o chatte* este că avem doar o înțelegere limitată a conceptului de timp așadar nu sunt sigură cât de lung îmi va fi Exilul. Înțeleg că este a șaptea filă din acest jurnal și, după explicațiile omului, este a șaptea zi aici. Dar pot eu să am încredere în ea?

Între timp, m-am împrietenit cu Stafiile Casei. Ca de obicei, fantomele sunt niște companioni agreabili, unele având secole de cunoștințe pe care le pot împărtăși cu mine. Oamenii sunt și ei destul de tolerabili întrucât îmi respectă autoritatea și nu se așteaptă ca eu să mă comport ca un animal de familie. Îi mângâi ocazional pentru a le recompensa obediența.

* fr. pisică