Christmasaurus în zăpadă, Spiridușul Verde, și de ce e în regulă să fii copil uneori

Poza a fost făcută acum câteva zile când Londra încă era acoperită de zăpadă (acum plouă iar zăpada s-a topit 🙁). Am salvat „The Christmasaurus” de Tom Fletcher de pe stradă, într-o zi ploioasă care semăna cu ziua de azi. E o carte pentru copii, dar e despre Crăciun și arăta distractiv, așa că bineînțeles că o citesc acum.

Ador să citesc cărți pentru copii. Sunt simple și simpatice. Aceasta are o grămadă de desene și fonturi diferite - mai mari, mai mici, îngroșate, înclinate. Are și acel spirit copilăresc al Crăciunului cu Moș Crăciun și elfi și miracole. Miracole care nu sunt despre a-ți găsi sufletul pereche într-un orășel în Ajunul Crăciunului… Oricât de mult îmi place să fiu adult, mi-e drag și să verific ce-mi mai face copilul interior. Pare important.

Ieri am avut un alt moment fain de copil-interior. Când am ajuns la artFix dimineață se întâmpla un atelier de artă eco. N-am avut niciodată talent la lucru manual, dar când m-am așezat la masă cu un disc de vinyl gol în față, am simțit că trebuia să fac ceva. Am găsit o hârtiuță decupată pe care scria „Spiridușul Verde distruge tot!”. Era o poveste de spus acolo. Nu știam încotro va merge, dar apoi am găsit alt decupaj care se potrivea, și altul, și altul. Acum este o întreagă poveste despre Spiridușul Verde. O puteți citi aici: https://www.bside.blog/post/spiridu%C8%99ul-verde-distruge-tot?lang=ro.